A trecut mai mult de un an de când COVID-19 a ajuns pentru prima dată în dezbaterea publică. Acum auzim ceva despre această boală în fiecare zi! Poate fi copleșitor și poate provoca zilnic sentimente neplăcute.
De aceea, este esențial să întrerupem acest lanț: nu doar pe cel al discuțiilor zilnice despre îmbolnăvire și boală, ci și lanțul de transmitere a infecției. Astfel, ne putem proteja sănătatea noastră și pe a celorlalți, lucru vital, mai ales în aceste vremuri.
Află care sunt verigile lanțului, ce poți face pentru a le întrerupe și cum pot influența genele evoluția COVID-19.
În acest articol
| Ce este lanțul de transmitere a infecției? Care sunt verigile? Cum putem întrerupe lanțul? Ce rol au genele? Află dacă ești predispus la forme severe de COVID-19 |
Ce este lanțul de transmitere a infecției?
Lanțul de transmitere a infecției este procesul prin care o boală infecțioasă se răspândește de la o persoană la alta. Procesul cuprinde șase verigi, iar transmiterea poate avea loc doar atunci când toate șase sunt prezente.
În principiu, modelul „lanțului de transmitere a infecției” se aplică prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale, dar este util și pentru a înțelege cum poate fi oprit COVID-19 în afara unităților medicale. Principiile de prevenire și control al infecțiilor urmăresc întreruperea verigilor acestui lanț, deoarece astfel poate fi oprită răspândirea infecției.
Care sunt verigile?
Există șase verigi, iar cu cât poți întrerupe mai multe, cu atât mai bine.
Să le vedem:
1. Microorganismele patogene sau germenii
Prima verigă, numită științific agent infecțios, este reprezentată de agenții patogeni care provoacă boli.
Cel mai adesea, aceștia sunt bacterii, virusuri, fungi sau paraziți.
2. Rezervorul
Numit uneori sursă, rezervorul este gazda care permite agentului patogen să trăiască, să se dezvolte și să se înmulțească.
Gazda poate fi o persoană, un animal sau mediul înconjurător. După cum știm, o persoană poate avea o infecție fără simptome sau semne de boală. Aceasta se numește purtător.
3. Calea sau poarta de ieșire
Aceasta este ruta prin care microorganismele infecțioase părăsesc sursa. De exemplu, agenții patogeni care provoacă boli respiratorii, precum COVID-19, ies de obicei prin căile respiratorii, prin tuse și strănut.
Alte porți de ieșire includ tractul intestinal (rectul), tractul urinar, sângele și alte lichide ale corpului.
4. Modul de transmitere
Există diferite clasificări ale modurilor de transmitere. Vom analiza una dintre ele.
Pregătește-te, aceasta este mai complicată!
Deoarece microorganismele nu se pot deplasa singure, au nevoie de un mijloc de transport care să le ducă la alte persoane și în alte locuri. Întreruperea lanțului la această verigă este una dintre cele mai importante și mai eficiente modalități de a opri răspândirea infecției.
Există patru căi principale de transmitere a microorganismelor:
• Contactul
Există două tipuri de transmitere prin contact.
• Contactul direct înseamnă transferul fizic al unui agent infecțios de la un rezervor la o gazdă susceptibilă. Transmiterea directă implică un contact fizic între o persoană infectată și una susceptibilă, de exemplu prin sărut, îmbrățișare sau contact sexual, în cazul bolilor virale cu transmitere sexuală.
• Contactul indirect înseamnă contactul dintre o persoană și un obiect contaminat. Apare adesea când mâinile murdare contaminează un obiect sau mediul, adică orice suprafață ori echipament medical. Microorganismul rămâne pe suprafață și este preluat de următoarea persoană care o atinge.
Exemple concrete sunt atingerea clanței și apoi a ochilor, atingerea căruciorului de cumpărături ori a butoanelor liftului sau manipularea banilor, urmate de atingerea feței.
Suntem aproape siguri că ai făcut cel puțin unul dintre aceste lucruri. De aceea, este esențial să te speli mereu pe mâini!
Dacă încă te îndoiești de eficiența spălatului pe mâini, uită-te la cifre.
Educarea comunității cu privire la spălatul pe mâini:
• reduce bolile respiratorii, precum răcelile și COVID-19, cu 16–21% în populația generală și
• reduce cu 23–40% numărul persoanelor care se îmbolnăvesc de diaree!
• Transmiterea prin picături
Transmiterea prin picături se referă la aerosoli relativ mari, cu rază scurtă de deplasare, produși prin strănut, tuse, râs sau chiar vorbit. Este clasificată drept transmitere directă, deoarece picăturile care conțin microorganisme sunt proiectate prin aer și ajung pe altă persoană. Ele pătrund prin poarta de intrare. Aceste microorganisme sunt relativ mari și se deplasează doar pe distanțe scurte, de până la 6 picioare/2 metri.
Exemple de boli transmise de la un pacient infecțios la o gazdă susceptibilă prin picături sunt tusea convulsivă și infecția meningococică, care provoacă meningită.
• Transmiterea aeriană
Microorganisme care călătoresc prin aer!
Reziduurile picăturilor evaporate provenite de la o persoană infectată rămân în aer suficient timp pentru a ajunge în căile respiratorii ale unei gazde susceptibile. Agenții patogeni pot circula singuri sau atașați particulelor de praf. Transportate astfel, microorganismele pot rămâne suspendate în aer perioade îndelungate.
În consecință, pot contamina aerul din încăpere.
Mai avem una!
A patra cale de transmitere a microorganismelor este vehiculul comun.
• Transmiterea prin vehicul comun se referă la răspândirea microorganismelor printr-o sursă contaminată: alimente, apă, medicamente, dispozitive și echipamente medicale.
Aceste „vehicule comune” pot expune multe persoane și pot provoca răspândirea bolii pe scară largă.
După cum vezi, un agent infecțios se poate transmite de la rezervorul său natural la o gazdă susceptibilă în numeroase moduri. Sperăm că aceste explicații te ajută să înțelegi mai bine căile prin care microorganismele pot intra în corp și te pot îmbolnăvi.
5. Poarta de intrare
A cincea verigă a lanțului este calea folosită de microorganisme pentru a pătrunde în noua gazdă. Acest lucru se poate întâmpla prin:
• inhalare,
• ingerare,
• absorbție,
• piele lezată,
• răni deschise,
• tractul respirator,
• introducere în timpul procedurilor medicale (catetere și linii de acces),
• sau, cel mai frecvent, prin ochi, nas ori gură (mucoase).
Există mai multe strategii pentru a întrerupe lanțul la această verigă. De exemplu, plasele de pat protejează persoanele care dorm de înțepăturile țânțarilor ce pot transmite malaria. Medicul dentist folosește mască și mănuși pentru a se proteja de sângele, secrețiile și picăturile pacientului.
Te întrebi de ce toată lumea îți spune să porți mască?
A cincea verigă, calea sau poarta de intrare, poate fi întreruptă prin acest pas. Dacă porți mască, nu poți inhala agenții patogeni și ai întrerupt cu succes lanțul de transmitere a infecției. Bravo ție!
Știai că eficiența măștilor poate varia de la 0 la 80%, în funcție de compoziția materialului, numărul de straturi și modul în care sunt îmbinate? Masca N95, rezervată în general profesioniștilor din sănătate, poate filtra cel puțin 95% dintre particulele foarte mici!
Măștile textile reutilizabile sunt cu siguranță mai prietenoase cu mediul decât cele de unică folosință, dar asigură-te că alegi una care oferă protecția cea mai bună. Pe baza celor mai recente cercetări, CDC recomandă măști:
• realizate din țesături dense, precum bumbacul și amestecurile de bumbac,
• cu două sau trei straturi de material și
• care se așază bine peste gură și nas.
Și nu uita să le speli zilnic!
6. Gazda susceptibilă
Viitoarea gazdă este persoana expusă în continuare agentului patogen.
Microorganismul poate ajunge la o altă persoană fără să provoace o infecție, dacă sistemul imunitar îl poate combate! Totuși, persoana poate deveni un „purtător” fără simptome, capabil să fie următorul „mod de transmitere” către o altă „gazdă susceptibilă”.
Odată infectată, gazda poate deveni un rezervor pentru transmiterea ulterioară a bolii. Atunci lanțul de transmitere poate începe din nou.
Cum putem întrerupe lanțul?
Dacă îl întrerupi la oricare dintre verigi, lanțul se rupe. Vor fi mai puține infecții, acesta fiind, în cele din urmă, obiectivul nostru comun. Cu cât aplicăm mai multe măsuri, cu atât ne va fi mai ușor să întrerupem verigile. Prevenția este cea mai eficientă când folosim o combinație de măsuri.
Recomandările noastre par generale, dar pot face diferența.
Poți contribui la întreruperea lanțului prin:
• spălarea frecventă a mâinilor
După cum am menționat, spălatul temeinic cu apă și săpun este una dintre cele mai bune metode de a preveni infectarea ta sau a unei persoane cunoscute. Spală-te des pe mâini pentru a îndepărta microorganismele potențial nocive și a opri răspândirea infecției.
• acoperirea gurii și a nasului la tuse și strănut
Deoarece picăturile eliminate prin tuse și strănut pot ajunge până la 2 metri, acești pași simpli pot reduce răspândirea COVID-19. Respectă regulile de igienă pentru tuse și strănut:
Acoperă-ți gura și nasul cu un șervețel când tușești sau strănuți, apoi aruncă-l. Dacă nu ai șervețel, strănută în pliul cotului, nu în palme. Spală-te imediat pe mâini cu apă și săpun după tuse sau strănut.
Alte sfaturi utile sunt:
• rămâi acasă când ești bolnav,
• respectă regulile de izolare standard și de contact,
• folosește echipament individual de protecție, precum îmbrăcăminte de protecție și măști,
• deschide ferestrele pentru a lăsa aerul proaspăt să intre,
• curăță și dezinfectează spațiul în care te afli și suprafețele utilizate frecvent, precum blaturile, birourile, clanțele, telefoanele mobile, cheile și portofelele.
Încurajează-i și pe cei din jur să facă la fel!
Dacă lucrezi în domeniul sănătății, asigură-te că porți mereu mănuși și echipament individual de protecție în apropierea pacientului și că igienizezi zonele cu risc crescut pentru a preveni răspândirea infecției.
Chiar dacă nu lucrezi în sănătate, este important să ții cont de aceste măsuri și să te protejezi pe tine și pe ceilalți, nu doar de COVID-19, ci și de alte boli.
Ce rol au genele?
Dacă lanțul de transmitere este complet și boala începe să se dezvolte, genele vor influența felul în care organismul răspunde la infecție.
Studiile recente au identificat variante genetice asociate cu simptome severe de COVID-19 în cazul infectării. Pe baza profilului genetic, putem estima probabilitatea apariției unor simptome severe de COVID-19.
Multe persoane infectate cu SARS-CoV-2 prezintă simptome ușoare până la moderate sau chiar nu au deloc simptome.
Poate chiar cunoști pe cineva care a avut un rezultat pozitiv, dar fără simptome vizibile! După cum am menționat, aceste persoane se numesc purtători. Cele mai frecvente semne de COVID-19 sunt însă febra, tusea seacă și oboseala. Alte simptome tipice includ dureri, durere în gât, pierderea gustului sau mirosului, diaree, dureri de cap, conjunctivită, erupții cutanate și modificarea culorii degetelor de la mâini sau picioare.
Dacă nu ai noroc, poți avea simptome mai severe, precum dificultăți de respirație sau lipsă de aer, durere ori presiune în piept și pierderea capacității de a vorbi sau de a te mișca.
Dar depinde asta cu adevărat de noroc?
Nu, nu chiar.
Factorii de risc pentru dezvoltarea unei forme severe de COVID-19 includ:
• vârsta,
• afecțiunile preexistente (boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice, siclemie, diabet, cancer, obezitate sau boală cronică de rinichi),
• sarcina,
• fumatul,
• un transplant în antecedente,
• sau tratamentul imunosupresor.
Și genele tale!
Cercetările au arătat că forma severă de COVID-19 este legată de două mecanisme biologice esențiale:
• apărarea antivirală înnăscută, esențială în etapele timpurii ale bolii (și care implică genele IFNAR2 și OAS1);
• leziunea pulmonară inflamatorie (care implică genele DPP9 și TYK2), esențială în etapele avansate ale formelor de COVID-19 care pun viața în pericol.
Felul în care treci prin COVID-19, factorii de care depinde evoluția și modul în care poți influența rezultatul reprezintă unul dintre marile mistere ale pandemiei. Analiza noastră te poate ajuta să îți determini susceptibilitatea la simptome severe de COVID-19.
Dacă sistemul imunitar este suficient de puternic, poate combate infecția mai eficient!
Un stil de viață sănătos este esențial pentru un sistem imunitar eficient. Încearcă să incluzi mișcare regulată în fiecare zi, să consumi mese proaspete și echilibrate și să menții o greutate sănătoasă. Află cum îți poți susține imunitatea prin obiceiuri sănătoase aici.
Află dacă ești predispus la forme severe de COVID-19
Te întrebi cum putem afla acest lucru cu un singur test?
Genele tale ne ajută! Intră pentru un moment alături de noi în lumea geneticii.
O combinație specifică de variante genetice (numită haplotip) dintr-o regiune a cromozomului 3 cuprinde un grup de șase gene: SLC6A20, LZTFL1, CCR9, FYCO1, CXCR6 și XCR1.
Acest grup de gene este asociat cu un risc crescut de simptome severe de COVID-19, inclusiv insuficiență respiratorie, care ar putea necesita spitalizare. Cercetările au arătat că aproximativ 16% dintre europeni și 50% dintre persoanele din Asia de Sud îl poartă.
În schimb, un alt haplotip de pe cromozomul 12 protejează împotriva formelor severe de COVID-19!
Acest segment de ADN cuprinde genele OAS1, OAS2 și OAS3, care codifică proteine ce produc așa-numiții „poliadenilați cu lanț scurt”. Cercetările au arătat că riscul relativ de a necesita terapie intensivă poate fi redus cu aproximativ 22% pentru fiecare copie a acestui haplotip! Pe lângă COVID-19, acesta oferă protecție și împotriva altor virusuri ARN, precum virusul West Nile și cel al hepatitei C.
Alte gene, precum DPP9, TYK2, IFNAR2 și gena APOE, au și ele un rol important în probabilitatea de a dezvolta simptome severe de COVID-19.
Nu-ți face griji, nu trebuie să reții toate aceste denumiri: o facem noi pentru tine.
Pe baza ADN-ului tău, putem estima probabilitatea unei forme severe de COVID-19. Totuși, chiar dacă obții un rezultat favorabil, nu înseamnă că ești imun la infecție. Nici nu exclude posibilitatea simptomelor severe de COVID-19, deoarece genetica este doar unul dintre factorii care influențează severitatea COVID-19.
Află cât de predispus ești la simptome severe de COVID-19, pe baza predispozițiilor tale genetice, aici.
Cunoaște-ți sistemul imunitar! Acest capitol te poate ajuta să descoperi predispozițiile genetice privind grupa sanguină ABO, severitatea COVID-19, susceptibilitatea la infecția cu SARS-CoV-2, rezistența la norovirusuri și rezistența la malarie (tipul Duffy).
- Surse
https://www.cdc.gov/csels/dsepd/ss1978/lesson1/section10.htmlhttps://www.atrainceu.com/content/2-understanding-chain-infectionhttps://www.firstoption.group/what-s-new/news-posts/the-chain-of-infectionhttps://www.accessconted.com/ACE6002-13/c2/index.htmhttps://infectionpreventionandyou.org/protect-your-patients/break-the-chain-of-infection/https://www.nfid.org/2016/10/18/help-break-the-chain-of-infection/https://www.ausmed.com/cpd/articles/infectious-diseaseshttps://munglobal.com.au/resources/knowledge-base/pathogens/what-is-the-chain-of-infection/https://www.cdc.gov/handwashing/why-handwashing.htmlhttps://www.nytimes.com/2020/12/16/health/covid-masks-effectiveness.htmlhttps://wwwnc.cdc.gov/eid/article/26/10/20-0948_articlehttps://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/prevent-getting-sick/cloth-face-cover-guidance.htmlhttps://www.gov.nu.ca/sites/default/files/files/4_%20Modes%20of%20Transmission%20-%20march%205%20-%20low%20res.pdfhttps://www.gov.nu.ca/sites/default/files/files/3_%20%20Chain%20of%20Infection%20-%20march%205%20-%20low%20res.pdf
