Stresul este un însoțitor inevitabil al vieții moderne agitate. De aceea, este esențial să înveți să recunoști stresul excesiv și să faci față presiunii, pentru a depăși provocările zilnice!
Oamenii gestionează stresul în moduri diferite. Pe măsură ce se apropie termenul de predare pentru articolul pe care îl citești, aș putea fi:
- Extrem de stresat și foarte îngrijorat! Nu știu dacă voi reuși să termin acest articol la timp. De ce nu m-am apucat să îl scriu mai devreme?! Of, nu mă învăț niciodată minte. Nu mai lătra, Fido, nu mă pot concentra!
- Plin de energie și motivat. Am mai reușit și voi reuși din nou. Gata cu amânările, să trecem la treabă!
- Perfect calm. Totul este în regulă. Totul va fi bine, chiar dacă mai am doar o oră. Voi găsi o soluție sau o scuză. Nu înțeleg de ce își fac oamenii atâtea griji.
Situația este aceeași de fiecare dată, așadar de ce depinde reacția mea? De toleranța la stres.
În acest articol vom discuta despre ce înseamnă toleranța la stres, cum ne afectează diferitele niveluri ale acesteia, ce legătură are cu genele noastre și cum putem gestiona stresul.
Dacă preferi să sari peste teorie, descoperă un test ADN care îți poate dezvălui predispoziția la stres și numeroși alți factori cu un impact profund asupra sănătății și stării tale de bine:
Ce este toleranța la stres și de ce ar trebui să ți-o cunoști?
Toleranța la stres reprezintă nivelul de stres căruia îi poți face față fără să te simți copleșit.
O toleranță mai scăzută la stres înseamnă că micile neplăceri te irită sau te frustrează mai ușor și că îți este mai greu să reduci stresul.
Stresul este o sabie cu două tăișuri. Fiind o sursă de adrenalină, ne poate motiva și ne poate ajuta să ne concentrăm. Dar poate fi și copleșitor și dăunător.
Dacă ne depășim frecvent toleranța la stres, acest lucru poate duce la anxietate, atacuri de panică, probleme de sănătate și alte dificultăți pe termen lung.
Deoarece stresul este subiectiv, ignorăm adesea anumiți factori de stres, spunându-ne că „asta chiar nu ar trebui să mă streseze”. Stresul nu ține de „ar trebui” sau „nu ar trebui” – dacă ceva te stresează, trebuie să te ocupi de acel lucru.
Să vedem ce se întâmplă când cineva este supus unui stres excesiv.
Simptomele stresului excesiv
Stresul excesiv este o stare provocată de expunerea continuă la un nivel de stres care depășește toleranța persoanei. Principala cauză este un stil de viață care generează prea mult stres, însă, fiind un fenomen subiectiv, este dificil să identificăm factori declanșatori universali.
Prea mult stres poate duce și la decizii neinspirate, probleme de memorie și incapacitatea de a controla impulsurile și de a regla comportamentul.
Dar cel mai periculos aspect al stresului excesiv nu este un anumit simptom. Este combinația dintre ele, care te face să te simți copleșit și învins.
De asemenea, poate duce la abuz de substanțe în încercarea de a ține pasul cu stilul de viață care a provocat stresul excesiv de la bun început. Este un cerc vicios din care este greu să ieși.
Din fericire, există multe moduri diferite de a gestiona stresul și toleranța la stres. Vom vorbi despre ele în curând.
Dar mai întâi, să privim și cealaltă față a monedei și să vedem dacă este posibil să avem o toleranță prea mare la stres.
Este bine să ai o toleranță ridicată la stres?
Dacă ai eliminat toți factorii de stres din viața ta, răspunsul este da.
Dar acest lucru este puțin probabil, așa că lipsa stresului resimțit este mai degrabă consecința unei toleranțe extrem de ridicate, pe care ai dobândit-o ca pe un fel de mecanism de adaptare.
Acest lucru nu este benefic. Este important să simțim urgența de a rezolva o situație critică, să ne recunoaștem limitele și să fim atenți la presiunea care se acumulează în jurul nostru.
Dacă toleranța ta la stres este prea ridicată, este mai probabil să:
- Îți supraestimezi capacitatea de a duce lucrurile la bun sfârșit. Astfel de persoane pot deveni rapid un punct vulnerabil de care depinde întregul sistem și pot îngreuna procesele de lucru.
- Consideri normale presiunea continuă și viața într-o stare de stres.
- Manifești lipsă de empatie față de cei care se confruntă cu stresul și nu pot face față mediilor foarte solicitante.
- Accepți un anumit nivel de disfuncționalitate în loc să rezolvi problemele de fond și să elimini factorii de stres.
- Ignori odihna și recuperarea necesare, ceea ce îți afectează performanța.
Dacă toleranța ta la stres este prea ridicată, este mai puțin probabil să:
- Ceri ajutor, pentru că pur și simplu „nu vezi problema”.
- Identifici sursa stresului, preferând să tratezi doar simptomele.
- Îți schimbi comportamentul atunci când cineva îți semnalează anumite puncte slabe.
- Reflectezi asupra strategiei și tacticilor tale în drumul către succes.
Faptul că simți stres este un semn că te apropii de limita capacității tale. Îți arată când trebuie să schimbi ceva. Ignorarea acestor semnale poate duce la o eficiență mai scăzută la muncă, epuizare și multe alte probleme.
Ce influențează o toleranță scăzută sau ridicată la stres?
Mediul are, cu siguranță, un rol foarte important – de la serviciu, prieteni, familie și educație până la situația financiară și multe altele.
Dacă nu reușești să identifici principalii factori de stres din viața ta, specialiștii, precum psihologii, te pot ajuta.
Cum îți influențează genele capacitatea de a face față situațiilor stresante?
Faptul că prosperăm sau cedăm sub presiune este determinat parțial de genele noastre.
Fă cunoștință cu gena COMT. Aceasta codifică enzima COMT, care descompune substanțele chimice eliberate în timpul stresului: dopamina, adrenalina și noradrenalina.
În funcție de varianta genei COMT pe care o ai, enzima COMT produsă poate fi foarte activă sau mai puțin activă. Iar acest lucru determină dacă ești un „luptător” sau un „îngrijorat”.
Când ești stresat, organismul tău este inundat de dopamină și adrenalină.
O COMT foarte activă înseamnă mai multă enzimă, adică o armată mai numeroasă care descompune hormonii și restabilește echilibrul organismului.
O activitate redusă a enzimei COMT – mai puțină enzimă și o descompunere mai lentă a dopaminei și adrenalinei – înseamnă că hormonii de stres pot împinge organismul dincolo de nivelurile sale optime.
12 moduri de a gestiona stresul
Primul pas în gestionarea stresului este să fii atent la ceea ce îl provoacă, la felul în care reacționezi și la cât timp persistă.
Al doilea pas este să încerci mai multe metode de gestionare a stresului și să vezi care funcționează cel mai bine pentru tine. Iată 12 metode pe care le poți încerca.
1. Exerciții de respirație
Cercetările au arătat că atenția acordată respirației sau schimbarea ritmului acesteia poate face o mare diferență. Tehnicile de respirație ne pot calma corpul și mintea în doar câteva minute.
În timp ce respirația superficială este asociată cu stresul, respirația profundă oxigenează sângele și limpezește mintea.
Încearcă un exercițiu simplu, de 3 până la 5 minute: așază-te confortabil, închide ochii și concentrează-te asupra corpului și respirației. Lasă aerul să ajungă cât mai adânc în abdomen, atât cât îți este confortabil, fără să forțezi. Poate fi util să numeri constant de la 1 la 5. Apoi, fără să te oprești sau să îți ții respirația, expiră ușor, numărând din nou de la 1 la 5.
2. Mindfulness și meditație
Mindfulness este o practică menită să crească nivelul de conștientizare a momentului prezent. Înseamnă să îți concentrezi în mod conștient atenția asupra lui „aici și acum”.
Practicarea mindfulness și a meditației poate avea un impact pozitiv semnificativ asupra sănătății mintale și fizice.
3. O alimentație echilibrată
O alimentație bazată pe produse neprocesate, bogată în fructe și legume, proteine și grăsimi sănătoase, contribuie la mai multă fericire, satisfacție față de viață, stare de bine și o sănătate mintală mai bună.
Cum arată asta în practică? Gândește-te la dieta mediteraneeană: fructe, legume, ulei de măsline extravirgin, iaurt și brânză, nuci, cereale integrale, fructe de mare și carne slabă. Și nu uita de apă!
Evită alimentele care aduc o plăcere de moment, dar pot face rău pe termen lung, precum dulciurile sau alcoolul.
4. Un consum moderat de cofeină
Prea multă cafea poate accentua anxietatea, deoarece cofeina poate perturba somnul și accelera bătăile inimii. Consumul de cafea chiar și cu 6 ore înainte de culcare poate reduce durata totală și calitatea somnului din timpul nopții.
În schimb, încearcă un ceai din plante cu efect calmant, precum mușețelul, menta sau lavanda.
5. Somn suficient și de calitate
Cercetările au arătat că persoanele care dorm bine sunt mai mulțumite de viața lor.
Tulburările de somn pot duce la schimbări de dispoziție, anxietate, dificultăți în reglarea emoțiilor și gânduri negative repetitive.
Pentru o sănătate optimă, majoritatea adulților au nevoie de aproximativ 7–9 ore de somn în fiecare noapte. Un program de somn și o rutină relaxantă înainte de culcare pot face minuni.
6. Păstrează legătura cu prietenii și familia
Persoanele care cultivă relații de calitate se bucură de o stare de bine mai bună, de mai multă satisfacție și de o calitate mai ridicată a vieții.
O rețea solidă de sprijin, formată din colegi, prieteni și familie, te ajută să faci față mai bine stresului, pierderii unei persoane dragi, pierderii locului de muncă sau bolii.
7. Activități care reduc stresul
Când te simți stresat, încearcă să găsești plăcere în lucruri simple care îți fac bine. Acestea pot include pictura, cititul, timpul petrecut cu prietenii sau în natură, meditația ori yoga, grădinăritul sau un proiect de decorare a casei.
Mai ales activitățile și formele de relaxare care îți pun în valoare abilitățile, precum gătitul, cântatul la un instrument sau dansul, sunt o modalitate bună de a te bucura și de a simți că ai realizat ceva.
8. Ascultă muzică relaxantă sau veselă
Muzica este un remediu excelent împotriva stresului. Ascultarea melodiilor preferate înaintea unei situații stresante influențează răspunsul organismului la stres și te ajută să îți revii mai repede.
9. Fă mișcare regulat
Mișcarea reduce anxietatea, depresia și stările negative și sporește fericirea.
Rezervă-ți zilnic timp măcar pentru o plimbare. Te poate ajuta să combați stresul, să eliberezi tensiunea și să îți îmbunătățești dispoziția. Cu cât ești mai activ, cu atât vei observa mai multe beneficii!
10. Ține un jurnal
Un jurnal îți oferă un spațiu sigur în care să îți procesezi gândurile și emoțiile și să notezi momentele în care se acumulează stresul. Te poate ajuta să înțelegi mai bine ce îți provoacă stresul și să identifici lucrurile pe care le poți schimba.
11. Acceptă ceea ce nu poți schimba
Nu este întotdeauna posibil să schimbi o situație dificilă. Încearcă să îți concentrezi timpul și energia asupra lucrurilor pe care le poți controla, precum efortul și atitudinea ta, pentru a te simți mai bine.
12. Gândește pozitiv
Recunoștința te face mai fericit. Caută aspectele pozitive ale vieții și încearcă să fii recunoscător pentru lucrurile mărunte, precum o plimbare lungă într-o zi însorită, o cană de ciocolată caldă, o baie cu spumă sau revederea filmului preferat.
Poți ține un jurnal al recunoștinței, antrenându-te să te concentrezi asupra lucrurilor pozitive din viață.
Află ce îți influențează starea de bine mintală
Dacă ești curios în privința predispozițiilor tale genetice legate de performanța sub presiune, problemele sezoniere de dispoziție, gestionarea stresului și a fricii, tiparele de somn, performanța sportivă, nivelurile vitaminelor și multe altele, fă testul ADN MyLifestyle.
Raportul testului ADN MyLifestyle îți arată la ce ar trebui să fii deosebit de atent și îți oferă recomandări utile despre cum să gestionezi situațiile stresante în funcție de genele tale!
