De ce te simți deconectat și 18 lucruri pe care le poți face pentru a te reconecta

Într-o lume atât de conectată ca a noastră, este ironic câți dintre noi ne simțim profund deconectați. Apare un sentiment de gol, de detașare emoțională, de lipsă a ceva esențial. În acest articol explorăm cauzele și câteva sfaturi pentru a regăsi legătura pierdută!

Poate că nu îți mai vezi scopul în viață și te întrebi cum ai ajuns aici. Simți că ar trebui să existe ceva mai mult, dar când te gândești la asta, parcă rămâne un gol. Ai impresia că alergi pe loc, deconectat de tot și de toți.

Nu ești singur. Mulți oameni suferă din cauza deconectării aduse de viața modernă. De fapt, este ceva destul de firesc și i se poate întâmpla oricui, indiferent de situația de viață sau de statutul social.

Din fericire, poți face multe lucruri pentru a te reconecta. Unul dintre lucrurile care ar trebui să se afle pe lista ta este cunoașterea predispozițiilor genetice pentru starea de bine psihică.

Dar, mai întâi, trebuie să înțelegi de ce te simți deconectat. Să vedem câteva cauze posibile.

În acest articol

De ce ne simțim deconectați

Sentimentul de deconectare poate însemna lucruri diferite pentru fiecare persoană.

• Poți simți că ți-ai pierdut pasiunea pentru lucrurile care altădată îți făceau plăcere.
• Poți simți că ești blocat și cauți un scop.
• Poți simți că îți îndeplinești sarcinile zilnice, dar în interior ești amorțit sau deconectat (blocaj funcțional).
• Sau te poți simți singur chiar și atunci când ești înconjurat de oameni.

Pot exista diferite cauze de mediu și genetice. Le vom trece în revistă pe cele mai frecvente.

Tehnologia și dopamina

Privitul telefonului și verificarea rețelelor sociale au devenit răspunsuri automate la orice sunet sau vibrație a dispozitivelor. Facem asta permanent, chiar și când așteptăm doar un minut să primim cafeaua.

Un asemenea comportament poate provoca ușor teama de a rata ceva (FOMO), chiar dacă nu suntem conștienți de ea. Am învățat să verificăm instantaneu e-mailurile și notificările și să răspundem la orice stimul trimis de dispozitive. Tendința de a pune telefonul înaintea propriei stări de bine poate duce rapid la deconectare.

Vedem și cele mai frumoase, adesea înscenate, momente din viața altora, ceea ce ne poate reduce satisfacția față de propria viață. Întregul Instagram pare să trăiască un vis, în timp ce noi rămânem prinși în rutină. Aceasta nu este o imagine sănătoasă a realității și, de fapt, nici nu este realitatea.

Deși pare că rețelele sociale îi apropie pe oameni, în realitate nu fac asta. Chiar și Sean Parker, primul președinte al Facebook, a recunoscut că rețeaua nu a fost creată ca să ne unească, ci ca să ne distragă. „Raționamentul a fost: «Cum putem ocupa cât mai mult din timpul și atenția voastră conștientă?»”, a mărturisit el.

Pentru a atinge acest obiectiv, creatorii Facebook au exploatat psihologia umană, a explicat Parker, care a plecat din companie în 2005. De fiecare dată când cineva apreciază sau comentează o postare ori o fotografie, Facebook îți oferă un mic impuls de dopamină. Același lucru se întâmplă pe multe alte platforme, aplicații și prin alte inovații.

Dopamina este un neurotransmițător care ne motivează să acționăm pentru a ne satisface nevoile și dorințele, un mecanism esențial pentru supraviețuirea omenirii.

Pentru că acum putem obține mici eliberări de dopamină atât de des în cursul zilei, acest lucru ne reduce dorința și motivația de a îndeplini sarcinile mai dificile. Ajungem astfel să ne simțim vinovați, apatici și blocați într-un cerc negativ în care ne învinovățim. În cele din urmă, ne deconectăm de multe dintre lucrurile pe care le considerăm importante.

Singurătatea și închiderea în sine

Viața modernă și tehnologia îi aduc pe mulți în situația de a se simți singuri, chiar dacă nu sunt singuri.

Când ai avut ultima dată o conversație față în față cu adevărat profundă și plină de sens? Lipsa legăturii cu ceilalți nu doar că ne face să ne simțim deconectați, ci ne crește și susceptibilitatea la depresie și alte probleme cronice de sănătate.

Multora ne este greu să ne exprimăm emoțiile, din cauza diferitelor stigmate și pentru că oamenii, mai ales bărbații, sunt adesea învățați să nu vorbească despre sentimente. Deși acest lucru se schimbă încet, rămâne o problemă majoră.

Un alt obstacol este simplul fapt că poate fi greu să pui sentimentele în cuvinte sau să le explici într-un mod pe care ceilalți îl înțeleg. Mai ales într-o lume în care ne bazăm tot mai mult pe mesaje scurte. Iar dacă ne simțim neînțeleși, putem chiar căuta alinare în deconectare.

Stresul și anxietatea

Oamenii fac față stresului intens în moduri foarte diferite. Unii se enervează sau se frustrează mai ușor din cauza unor inconveniente minore și își pierd cumpătul mult mai repede decât majoritatea. Alții tind pur și simplu să se detașeze. Unii trăiesc disociere, alții se concentrează obsesiv asupra gândurilor stresante. Sensibilitatea la stres este legată și de reactivitatea cortizolului, care are o componentă genetică.

Stresul este un subiect foarte amplu, pe care nu îl putem acoperi pe deplin aici. Am scris însă un articol detaliat despre stres și metode de gestionare. Îl poți citi aici.

Lipsa somnului de calitate

Știi cum uneori te trezești și simți pur și simplu că va fi o zi bună, iar alteori te trezești îngrijorat sau cu un sentiment de gol.

Poate spui doar că nu ești o persoană matinală, însă somnul este o nevoie umană fundamentală, foarte importantă pentru sănătate și starea de bine. Calitatea somnului se referă la cât de bine dormim și include adormirea (în cel mult 30 de minute), menținerea somnului (cel mult o trezire pe noapte), cantitatea de somn (cel puțin 85% din timpul total petrecut în pat) și senzația de odihnă la trezire.

Un somn suficient și de calitate poate ajuta la protejarea sănătății mintale, a sănătății fizice și a calității vieții. Modificările calității, duratei și programului de somn au fost asociate cu mai multe boli, inclusiv boli de inimă și de rinichi, hipertensiune arterială, diabet, accident vascular cerebral, obezitate și depresie.

După cum vezi, calitatea somnului influențează multe aspecte ale vieții. Lipsa orelor suficiente de somn bun poate fi cu siguranță unul dintre factorii care ne fac să ne simțim deconectați.

Cercetările au arătat că somnul de calitate este o trăsătură foarte complexă, care implică multe gene și interacțiunile lor cu factori de mediu.

Depresia sezonieră

Depresia sezonieră este un tip de depresie recurentă asociată cu schimbarea anotimpurilor.
La majoritatea persoanelor afectate, simptomele apar la sfârșitul toamnei sau la începutul iernii, când zilele sunt cele mai scurte, și dispar în zilele mai însorite de primăvară și vară.

Mai rar, depresia sezonieră apare primăvara sau la începutul verii. Prevalența ei este între 1% și 10% în populația generală, iar vârsta de debut este estimată între 18 și 30 de ani.

În timp ce unele persoane au simptome ușoare, precum iritabilitatea, altele au manifestări mai severe: depresie, pierderea interesului pentru activități care le plăceau, energie scăzută, dificultăți de somn și concentrare, modificări ale apetitului sau greutății, lipsă de speranță, sentimente de inutilitate ori vinovăție sau gânduri frecvente despre moarte ori sinucidere.

Persoanele cu depresie de iarnă tind mai des să aibă poftă de carbohidrați, să ia în greutate, să doarmă excesiv și să fie obosite, în timp ce simptomele depresiei de vară includ agitație, insomnie, apetit scăzut, pierdere în greutate, agitație sau anxietate și intoleranță la căldură și umiditate.

În ambele cazuri, simptomele pot fi ușoare la început și se pot agrava pe măsură ce anotimpul avansează.

Cauzele depresiei sezoniere sunt complexe, însă studiile sugerează o componentă genetică. În acest caz, un test genetic îți poate arăta dacă ai o predispoziție și te poate ajuta să te pregătești corespunzător. În plus, simpla cunoaștere a situației poate aduce alinare, știind că anotimpul va trece.

Perspectiva asupra vieții

Optimismul ține de felul în care oamenii văd viitorul: persoanele mai optimiste se așteaptă la lucruri bune în diferite domenii ale vieții. Deși spunem adesea că cineva este fie optimist, fie pesimist, cercetătorii tind să privească optimismul și pesimismul ca pe un spectru.

Deloc surprinzător, optimismul a fost asociat cu o stare de bine mai bună, stimă de sine mai ridicată, dispoziție pozitivă, reziliență mai mare în fața evenimentelor stresante sau negative, autocontrol și gestionarea activă a dificultăților.

Psihologii au constatat că optimismul poate fi benefic pentru sănătatea mintală, deoarece ne permite să ne adaptăm și să facem față problemelor, în loc să ne detașăm de ele.

Beneficiile optimismului se reflectă și în relațiile interpersonale: optimiștii par să abordeze problemele în moduri care mențin relațiile vii.

Atât optimismul, cât și pesimismul sunt puternic influențate de mediu, dar cercetările recente au arătat că potențialul de optimism este influențat și de factori genetici.

Poate fi greu să îți schimbi perspectiva asupra vieții, dar este departe de a fi imposibil. Pesimiștii au șanse mult mai mari să se simtă deconectați, însă, după cum vei vedea, există lucruri pe care le poți face pentru a te apropia de partea optimistă a spectrului. La urma urmei, felul în care percepi viața este foarte subiectiv, ceea ce înseamnă că îl poți influența.

Tulburarea de depersonalizare

Tulburarea de depersonalizare (cunoscută și ca tulburare de derealizare) este o cauză diferită de cele menționate până acum. Simptomul principal este o percepție distorsionată și detașată asupra propriului corp și a propriilor gânduri (depersonalizare).

Tulburarea este descrisă uneori ca senzația că te observi din afara corpului, că ești într-un vis sau că te simți ca un robot. Totuși, persoanele cu această tulburare nu pierd contactul cu realitatea. Își dau seama că lucrurile nu sunt așa cum par. Un episod de depersonalizare poate dura de la o perioadă scurtă (câteva minute) până la, rareori, mulți ani.

Depersonalizarea poate fi și simptomul altor tulburări, inclusiv al unor forme de abuz de substanțe, al anumitor tulburări de personalitate, al tulburărilor convulsive și al altor boli cerebrale.

Dacă ai simptome de depersonalizare, ar trebui să consulți un medic pentru un diagnostic, deoarece aceasta nu este o situație în care să încerci să tratezi singur sentimentul de deconectare.

Acum că am trecut în revistă câteva cauze frecvente, să vedem ce poți face pentru a te „reconecta”.

18 lucruri pe care le poți face pentru a te reconecta

Am pregătit o listă destul de amplă de activități și schimbări care te pot ajuta să te simți mai bine și mai conectat. Gândește-te la motivele pentru care te simți deconectat și alege activitățile care răspund cel mai bine acestor cauze.

Deși descrierile sunt scurte, oferă un punct de pornire bun și poți aprofunda activitățile relevante pentru tine.

1. Caută sprijin

Poate părea contraintuitiv sau intimidant, dar, pentru a ne simți mai bine, adesea trebuie să ne permitem să fim vulnerabili, să cerem sprijin și să ne deschidem în fața unui prieten sau terapeut.

Dacă ai în viața ta pe cineva în care ai încredere și știi că te va susține, ia legătura cu acea persoană. Dacă interacțiunea nu se simte potrivită, încearcă din nou cu altcineva.

Dacă îți este greu să te deschizi în fața prietenilor sau familiei, poți apela la specialiști în sănătate mintală. Uneori este mai ușor să vorbim despre probleme cu „străini”, iar căutarea ajutorului profesionist și mersul la terapie nu sunt deloc motive de rușine.

2. Ascultă-ți corpul

Corpul ne trimite permanent mesaje. Știi când ești obosit, când îți este foame sau când simți nevoia să petreci timp cu oamenii.

Oricât de simplu pare să respecți nevoile corpului, nu este neapărat ușor. Mai ales într-o societate care pune accent pe productivitate. Putem ajunge repede să ignorăm nevoia reală de aer proaspăt, de a privi în jur sau chiar de a merge la toaletă.

Nu este vina ta; este doar un comportament învățat, pe care mulți dintre noi trebuie să exersăm să îl conștientizăm, ca să nu revenim automat la el.

Un asemenea comportament te poate face să simți că ești prins în rutină.

Gândește-te la sportivi: zilele de odihnă sunt la fel de importante ca cele de antrenament pentru performanța optimă a corpului și menținerea sănătății. La fel este și pentru tine și mintea ta!

3. Lasă deoparte dispozitivele electronice

Rezistă impulsului de a verifica telefonul când nu este necesar. Pune-l într-un loc de unde să nu îl iei și să îl folosești din obișnuință. Poți lua în considerare chiar dezinstalarea aplicațiilor precum Facebook, Instagram, TikTok și altele. 

Măcar nu folosi dispozitive electronice cu cel puțin 30 de minute înainte de culcare. Studiile au arătat că lumina albastră emisă suprimă hormonul melatonină, făcându-ne mai puțin somnoroși.

Cititul unei cărți este o alternativă mult mai bună pentru relaxare înainte de culcare.

4. Exersează reinterpretarea pozitivă și afirmațiile pozitive

Schimbarea tiparelor de gândire negative și înlocuirea lor cu unele pozitive ne pot ajuta să fim mai fericiți și mai optimiști. Această trecere de la o perspectivă negativă la una pozitivă se numește „reinterpretare pozitivă”.

• Provoacă-te să privești lucrurile și dintr-un alt unghi. Când observi că îți apar gânduri negative, încearcă să le oprești sau să îți îndrepți atenția către alt subiect.

La început poate fi dificil, dar, prin exercițiu, va deveni în timp mai ușor și mai firesc. Nu doar că îți schimbă perspectiva pe termen scurt, ci îți și antrenează creierul pentru o gândire optimistă și pozitivă.

Poți folosi și afirmații: enunțuri pozitive care încurajează o perspectivă optimistă. Te pot ajuta să te motivezi, să susții schimbări pozitive în viață sau să îți crești stima de sine.

Dacă te lași adesea prins de un dialog interior negativ și te concentrezi asupra rezultatelor nefavorabile, afirmațiile te pot ajuta să îți gestionezi sentimentele.

• Practicarea afirmațiilor pozitive poate fi foarte simplă: doar alege o frază pozitivă și repet-o în gând sau cu voce tare.

5. Înconjoară-te de oameni optimiști

Cercetările au arătat că fericirea depinde de fericirea celor cu care avem legături. Dacă o persoană privește optimist o situație, și ceilalți vor avea probabil o stare mai pozitivă.

În schimb, dacă suntem înconjurați de persoane mai pesimiste, crește probabilitatea ca pesimismul lor să ne influențeze.

• Încearcă să petreci cât mai mult timp cu oameni optimiști, iar dacă cei din jur se plâng de o situație sau problemă, încearcă să nu te alături.

Vezi dacă poți aduce, în schimb, o perspectivă pozitivă. Faptul că îi ajuți pe ceilalți să se simtă mai bine are efecte durabile și asupra propriei vieți.

6. Zâmbește

Dovezile sugerează că activitatea mușchilor și a pielii implicate în expresiile faciale poate activa direct regiunile creierului care produc hormoni asociați cu emoțiile.

Interesant este că s-a demonstrat că zâmbetul voluntar, sau zâmbetul simulat, poate produce o activitate electrică cerebrală asemănătoare cu cea a unui zâmbet spontan ori autentic.

• Când vine vorba despre zâmbit, vorba „prefă-te până îți iese” se adeverește!

7. Petrece timp cu prietenii și familia

Persoanele care cultivă relații de calitate au o stare de bine, o satisfacție și o calitate a vieții mai ridicate decât cele care nu întrețin astfel de relații.

• Studiile arată că oamenii care păstrează relații apropiate cu prietenii și familia fac față mai bine stresului, doliului, pierderii locului de muncă sau bolii.

Chiar și „legăturile slabe” sau prieteniile ocazionale contribuie la starea ta de bine!

8. Fă mișcare regulat

Frecvența mișcării pe parcursul zilei, chiar și fără exerciții intense, este asociată atât cu sănătatea fizică, cât și cu fericirea.

Cercetările arată o legătură pozitivă între exercițiile fizice și buna dispoziție, precum și niveluri mai reduse de anxietate și depresie.

• Găsește zilnic timp să te miști. Dacă nu faci exerciții, măcar ieși la plimbare (de exemplu, până la magazin), urcă scările în loc să iei liftul sau fă 15 minute de stretching acasă.

Când vine vorba despre mișcare, puțin este întotdeauna mai bine decât deloc.

9. Petrece timp în natură

Cel puțin 120 de minute pe săptămână petrecute în natură sunt asociate cu sănătate și stare de bine.

Ieși zilnic la o plimbare sau la alergare în natură. Dacă nu este posibil, fă asta măcar în weekend. Stai în apropierea plantelor și copacilor, privește cerul și miroase florile.

10. Ia în considerare un animal de companie

Un animal de companie reduce singurătatea și contribuie la starea generală de bine de-a lungul vieții. Prezența lui poate reduce stresul și poate îmbunătăți sănătatea mintală.

Un studiu arată și că proprietarii de câini sunt, în general, mai activi fizic decât persoanele fără un prieten blănos!

Totuși, amintește-ți că un animal de companie înseamnă și responsabilitate și timp investit, așa că nu îl privi ca pe o soluție magică la probleme.

11. Gestionează-ți nivelul de stres

Dacă viața ta este foarte stresantă, găsește modalități de a reduce stresul: învață câteva tehnici de gestionare a timpului, practică yoga sau meditația ori învață tehnici de respirație.

Toate acestea pot avea efecte pozitive asupra stresului, anxietății, depresiei și calității somnului.

12. Practică mindfulness

Petrecem mult timp gândindu-ne la evenimente din trecut, la lucruri care s-ar putea întâmpla în viitor sau care nu se vor întâmpla deloc.

Mindfulness urmărește să crească atenția acordată momentului prezent.

Când suntem prezenți, găsim mai mult sens în experiențele cotidiene și avem momente de înțelegere clară. Putem fi cu adevărat alături de cei dragi, atât fizic, cât și emoțional.

Mai multe studii au arătat că practicarea mindfulness poate avea un impact semnificativ și pozitiv asupra sănătății mintale și fizice.

13. Fă-ți mediul mai însorit și mai luminos

Depresia sezonieră este legată de variațiile cantității de lumină naturală în diferite perioade ale anului.
Așadar, dacă te simți rău într-un anumit anotimp, fă spațiul de acasă și de la serviciu cât mai luminos și aerisit.

• Deschide perdelele sau jaluzelele pentru a lăsa lumina să intre, taie crengile care blochează soarele sau montează ferestre de mansardă.

Încearcă și să stai mai aproape de ferestrele luminoase acasă sau la birou, dacă se poate chiar în lumina soarelui. Becurile cu spectru complet, care emit o lumină ce simulează întregul spectru vizibil al luminii solare naturale, pot aduce puțin mai multă lumină în casă iarna și pot ajuta în cazul simptomelor ușoare.

Un mediu mai însorit și mai luminos îți poate ridica moralul chiar dacă sentimentul de deconectare nu are legătură cu depresia sezonieră.

14. Dormi suficient și bine

Cercetările au arătat că persoanele care dorm bine sunt mai mulțumite de viață. În schimb, tulburările de somn au fost asociate cu efecte psihologice negative, precum dispoziție depresivă, anxietate, reglare emoțională deficitară și „gânduri negative repetitive”.

• Pentru o sănătate optimă, majoritatea adulților au nevoie, în medie, de aproximativ 7–9 ore de somn în fiecare noapte!

Un sondaj amplu a arătat că persoanele care au declarat că dorm mai mult aveau și o stare generală de bine mai bună decât cele care spuneau că dorm mai puțin.

15. Creează o rutină relaxantă înainte de culcare

Stresul poate influența profund somnul.

• Stabilește o rutină regulată și relaxantă înainte de culcare, precum o baie sau ascultarea muzicii.

Cercetările au arătat că o baie fierbinte cu 90 de minute înainte de culcare îmbunătățește calitatea somnului și ajută la obținerea unui somn mai profund.

Poți încerca să te liniștești înainte de culcare prin meditație sau cu o carte bună, în locul dispozitivelor electronice care pot perturba somnul. Încearcă un ceai din plante, în special de valeriană sau lavandă.

Pentru mai multe sfaturi de seară și de dimineață, citește articolul nostru despre trezire.

16. Urmează o alimentație echilibrată

O alimentație neprocesată, bogată în fructe, legume, proteine și grăsimi sănătoase, este asociată cu mai multă fericire, satisfacție față de viață, stare de bine și rezultate mai bune pentru sănătatea mintală.

Cercetările au arătat chiar că, în timp, consumul de legume a dus la un nivel mai ridicat de fericire decât zahărul sau alimentele nesănătoase care te fac să te simți bine pe moment.

• Evită alimentele și băuturile care par plăcute pe moment, dar te fac să te simți mai rău după aceea, precum dulciurile și alcoolul!

Se recomandă o alimentație de tip mediteraneean, bazată pe fructe, legume, ulei de măsline extravirgin, iaurt și brânzeturi, nuci, cereale integrale, fructe de mare și carne slabă.

17. Fă-ți timp pentru activități plăcute

Să faci ceea ce îți place este benefic pentru starea ta emoțională. Un studiu a arătat că persoanele care se implicau mai des în activități plăcute în timpul liber (hobby-uri, sport, socializare, timp în natură) raportau o satisfacție mai mare față de viață, mai multă implicare și mai mult sprijin social.

• Găsirea unor activități profesionale și recreative care îți pun în valoare abilitățile este și o modalitate bună de a te simți împlinit. Oamenii fericiți lucrează adesea într-o stare numită „flux”: sunt absorbiți de sarcini care îi provoacă fără să îi copleșească.

18. Lasă imaginația să te ajute

Putem crea experiențe imaginare care să ne ajute atunci când ne simțim deconectați. La fel cum sportivii învață tehnici de psihologie sportivă pentru a-și vizualiza succesul pe teren, putem face și noi același lucru.

• Ne putem imagina că oferim sau primim o îmbrățișare, chiar dacă suntem singuri și doar vorbim prin apel video cu cineva drag.

„Ne putem îmbrățișa singuri când trimitem acea îmbrățișare altcuiva și îi putem cere să facă la fel. Imaginația ne va ajuta să umplem spațiul dintre o îmbrățișare reală și ceea ce facem”, spune consiliera Anne Marie Vorbach, PhD, LP, de la Avera Medical Group Behavioral Health Marshall. „Poate suna simplu sau caraghios, dar funcționează.”

Te interesează predispozițiile genetice pentru starea de bine psihică?

Acum știi ce pași și activități poți încerca atunci când te simți deconectat. Toate au legătură cu factorii de mediu, însă mulți dintre factorii care ne influențează starea de bine psihică sunt influențați de gene.

Dacă vrei să afli mai multe despre predispozițiile tale, alege testul ADN MyLifestyle.

Acesta include peste 80 de analize, inclusiv capitolul Corp și minte, care îți dezvăluie predispozițiile genetice pentru calitatea somnului, sensibilitatea la stres, potențialul de fericire, depresia sezonieră, frică și anxietate și altele.

Include și recomandări ale experților, adaptate rezultatelor tale, și cu siguranță te va ajuta să te cunoști mai bine!