De ce unii oameni sunt scunzi, iar alții înalți? De ce unii au ochi albaștri, alții căprui, iar alții verzi? Datorită genelor, nu-i așa?
Desigur, dar culoarea ochilor sau înălțimea nu sunt influențate de o singură genă, ci de multe. De exemplu, există două gene principale pentru culoarea ochilor, dar cel puțin alte 14 contribuie la determinarea nuanței exacte, iar înălțimea unei persoane este determinată de mii de variante genetice.
Caracteristicile influențate de mai multe gene se numesc trăsături poligenice. Când sunt moștenite, vorbim despre moștenire poligenică.
Din păcate, variațiile genetice nu influențează doar diferite trăsături, ci și diverse boli.
Din fericire, cunoștințele și tehnologia au avansat suficient pentru a analiza diferite variante genetice și a vedea dacă o anumită combinație crește riscul de a dezvolta anumite boli.
Rezultatul este un scor de risc poligenic, pe care îl vom explora și explica în acest articol.
Să începem cu noțiunile de bază.
În acest articol:Ce sunt variantele genetice?
Cu toții avem secvențe de ADN aproape identice. Ceea ce ne face unici sunt micile diferențe din ADN, numite variante genetice.
Codul ADN-ului este alcătuit din 4 componente chimice: A (adenină), T (timină), C (citozină) și G (guanină). O variație genetică apare într-o poziție a ADN-ului în care acest cod diferă de la o persoană la alta.
De exemplu, dacă persoana nr. 1 are un „A” în aceeași poziție a codului ADN în care persoana nr. 2 are un „T”, aceasta este o variantă genetică.
În genomul unei persoane există aproximativ 4–5 milioane de variante genetice. Nu toate sunt unice; unele se întâlnesc și la alte persoane.
Unele variante cresc riscul de boală, altele îl pot reduce. Altele nu influențează deloc riscul. Să analizăm mai îndeaproape posibilele legături dintre variantele genetice și boli.
Boli poligenice și boli monogenice
Când cineva spune că are o „boală genetică”, de obicei se referă la o boală monogenică. Unele boli apar la mai mulți membri ai familiei, de-a lungul mai multor generații. Printre acestea se numără surditatea congenitală, distrofia musculară Duchenne, fibroza chistică, hemofilia, daltonismul și altele.
Bolile monogenice pot fi provocate de o singură variantă genetică patogenă (cauzatoare de boală), numită și mutație, într-o singură genă specifică și importantă. Dacă moștenești mutația, vei dezvolta boala și, în majoritatea cazurilor, nimic nu o poate preveni. Factorii de mediu au de obicei efecte neglijabile.
Variantele patogene sunt rare, deoarece reprezintă un dezavantaj evolutiv și adesea înseamnă că persoanele afectate nu pot duce o viață normală din cauza bolii. Totuși, aceeași boală poate fi provocată de multe mutații diferite. Sunt cunoscute peste 5000 de boli monogenice, care afectează împreună aproximativ 1 din 100 de nou-născuți vii la nivel global. Ele sunt responsabile pentru 20% din mortalitatea infantilă și 18% din spitalizările pediatrice.
Testarea genetică este folosită pe scară largă pentru diagnosticarea bolilor monogenice, precum fibroza chistică sau siclemia, provocate de mutații într-o singură genă. Aceste teste pot identifica și purtătorii sănătoși ai genelor asociate bolii, permițându-le să ia decizii informate privind planificarea familială sau, în cazuri precum boala Huntington, să facă planuri pentru eventualitatea apariției bolii în viitor.
Fiecare boală este influențată într-o anumită măsură de structura noastră genetică. Totuși, bolile frecvente, precum hipertensiunea, boala coronariană, diabetul de tip 2 sau scleroza multiplă, sunt doar parțial ereditare. Această ereditabilitate se datorează însă multor variante genetice din numeroase gene și, prin urmare, este „poligenică”.
Bolile poligenice diferă de cele monogenice în două privințe principale:
- Variantele genetice individuale implicate au un efect aproape neglijabil asupra riscului de boală, însă sunt foarte numeroase. Unele persoane au mai multe variante nefavorabile, altele mai puține, iar acest lucru determină dacă riscul lor este oarecum crescut sau scăzut față de o persoană obișnuită. Deoarece fiecare variantă este inofensivă luată separat, ele pot fi transmise de la părinți la copii de-a lungul generațiilor și sunt, așadar, frecvente.
- Chiar și împreună, toate aceste variante nu pot stabili cu certitudine dacă o persoană va dezvolta sau nu boala. Factorii de mediu, precum alimentația, somnul, stresul și fumatul, contribuie și ei la risc. De aceea, termenul mai general pentru bolile poligenice este „boli multifactoriale”.
Este important să știm că riscul pentru unele boli este determinat atât de componente monogenice, CÂT ȘI de componente poligenice. Un exemplu important este cancerul. Gena BRCA1 provoacă cancer mamar atunci când este afectată de mutații patogene rare. Totuși, doar aproximativ 5% dintre cancerele mamare sunt cauzate de mutații în genele BRCA și în alte gene similare. Restul cazurilor rezultă din factorii de mediu și din riscul asociat variantelor genetice frecvente.
Scorurile de risc poligenic (PRS) combină efectele mici ale variantelor individuale într-un singur parametru. PRS îți arată dacă efectul cumulat al variantelor tale genetice frecvente este nefavorabil sau favorabil față de media populației din care faci parte și în ce măsură.
Înainte de a discuta mai mult despre PRS, să facem încă o scurtă, dar necesară, paranteză.
Bolile poligenice și mediul
Poți avea o predispoziție genetică pentru o statură înaltă. Dar lipsa prelungită a nutrienților în copilărie te va face să rămâi mai scund, în ciuda unui fond genetic favorabil.
Această interacțiune dintre gene și mediu se manifestă și în bolile poligenice. Poți avea o predispoziție genetică pentru un risc mai mare de a dezvolta o anumită boală. Totuși, riscul general depinde atât de structura genetică, cât și de expunerea la factorii de mediu. Contribuția fiecăruia diferă de la o boală la alta. De exemplu:
PRS nu ia în calcul factorii de mediu, însă majoritatea rezultatelor testelor PRS oferă recomandări personalizate care te ajută să reduci riscul bolilor influențate atât de genetică, cât și de mediu.
Înțelegerea scorului de risc poligenic (PRS)
În ultimul deceniu, studiile de asociere la nivelul întregului genom (GWAS) au dezvăluit contribuția variantelor moștenite la bolile complexe frecvente. Conceptul de scor de risc poligenic (PRS) circula de câțiva ani printre cercetători. Însă abia în 2018 s-a demonstrat că aceste scoruri au potențial de utilizare clinică pe scară largă. Un studiu de sănătate din cadrul Cardiovascular Disease Initiative de la Broad Institute din Cambridge a identificat, pe baza genomului, persoane cu risc crescut pentru cinci boli frecvente.
Când echipa a testat predictorul poligenic pentru bolile de inimă pe 290.000 de participanți din UK Biobank, a constatat că 8% din populație avea un risc de infarct de 3 ori mai mare decât cel obișnuit. Aceștia nu ar fi aflat despre riscul crescut fără testarea genetică și PRS.
PRS este rezultatul noilor tehnologii genomice care le permit cercetătorilor să secvențieze rapid și la costuri reduse întregul genom, oferind o imagine completă a structurii genetice a unei persoane.
Volumul uriaș de date genomice disponibil în prezent le permite cercetătorilor să calculeze ce variante apar mai frecvent în grupurile de persoane cu o anumită boală. Pentru fiecare boală pot exista sute sau chiar mii de variante.
Cercetătorii folosesc statistica și software modern pentru a estima cum influențează ansamblul variantelor unei persoane riscul pentru o anumită boală.
Rezultatul este un scor de risc poligenic, o evaluare obiectivă și ușor de înțeles a riscului.
PRS oferă informații valoroase care te pot ajuta să gestionezi acest risc și să iei din timp măsuri preventive. Abordează și o problemă esențială a bolilor cronice: debutul lor trece adesea neobservat. Dacă sunt descoperite devreme, pacienții se pot aștepta la un tratament mai eficient și la o evoluție mai bună.
Beneficiile unei analize PRS
În esență, PRS îți identifică „punctele slabe genetice” și te ajută să le abordezi.
Rezultatele PRS te pot ajuta să:
- Identifici bolile pentru care ai un risc crescut.
- Te concentrezi asupra bolilor cu risc crescut. Cunoașterea riscului și a măsurilor pe care le poți lua îți oferă control.
- Reduci riscurile crescute prin schimbarea stilului de viață cu ajutorul recomandărilor personalizate.
- Soliciți sfatul medicului și teste de screening la o vârstă mai mică, dacă este necesar.
PRS include calcule și informații detaliate care îi ajută pe utilizatori să stabilească dacă și când ar trebui să facă teste de screening pentru diferite boli. Astfel, PRS este tot mai recunoscut în medicina clinică și este deja inclus în anumiți algoritmi de decizie clinică pentru evaluarea riscului de cancer și stratificarea pacienților.
Găsești analize bazate pe PRS în testul nostru ADN MyHealth:
Capitolul Riscul de cancer (PRS) evaluează riscul de a dezvolta 10 tipuri de cancer.
Cum arată un raport PRS?
Ce tipuri de informații și rezultate primești prin analizele PRS? Să vedem ce include raportul PRS personalizat de la GenePlanet:
1. REZULTATE
Rezultatele PRS sunt prezentate astfel:
Risc relativ (RR)
Estimează riscul tău în comparație cu riscul mediu al populației. RR depinde doar de genetică și identifică „punctele slabe” și „punctele forte” ale genomului. Este cel mai personalizat rezultat disponibil.
Totuși, riscul real de a dezvolta boala depinde și de cât de frecventă este aceasta în general; acest aspect este luat în calcul de cele două măsuri ale riscului absolut.
Risc absolut la cinci ani (5yAR)
Estimează probabilitatea de a dezvolta boala în următorii cinci ani. În timp ce estimarea riscului relativ îți permite să compari predispoziția genetică cu cea a altor persoane, 5yAR ia în calcul și vârsta, sexul și frecvența generală a bolii în populația ta.
Risc absolut pe parcursul vieții
Riscul pe parcursul vieții ia în considerare aceiași factori ca riscul absolut la 5 ani, dar estimează probabilitatea de a dezvolta boala până la vârsta de 85 de ani.
2. RECOMANDĂRI
Cel mai important, pe baza rezultatelor, un test PRS îți oferă recomandări personalizate pentru depistare precoce și prevenție.
Depistare precoce
Testele de screening se efectuează la persoane sănătoase pentru a depista boala devreme, înainte de apariția simptomelor, ceea ce permite opțiuni de tratament mai bune și o evoluție mai favorabilă.
Sunt recomandate atunci când există o probabilitate rezonabilă ca medicii să poată depista boala, în funcție de prezența factorilor de risc genetici și de mediu, inclusiv vârsta persoanei. Metodele de depistare precoce sunt specifice fiecărei boli: de exemplu, colonoscopie pentru cancerul de colon, mamografie pentru cancerul mamar și altele.
Există o vârstă general recomandată pentru screening. Dar, dacă riscul absolut la 5 ani este crescut, poți beneficia de efectuarea screeningului mai devreme.
Prevenție
Genele determină doar o parte din apariția bolii, iar restul depinde de mediu. Îți poți influența riscul schimbând stilul de viață conform recomandărilor din raport.
Folosește rezultatele PRS pentru a-ți concentra timpul și efortul asupra bolilor pentru care ai risc crescut. Adaptează-ți stilul de viață pentru a gestiona cât mai bine factorii de risc de mediu relevanți și ia în considerare testele de screening mai devreme.
3. DESPRE BOALĂ
Explicăm fiecare boală în detaliu, pentru a te ajuta să înțelegi unde și cum se dezvoltă, ce posibilități de depistare și tratament există, ce factori o influențează și multe altele.
Rezultatele testului ADN și recomandările personalizate sunt mereu la îndemână, pe computer sau telefon, prin aplicația online securizată GenePlanet.
Cum să folosești rezultatele PRS?
Ar trebui să iei în considerare schimbarea stilului de viață pentru a gestiona riscurile crescute. Dacă ai un risc mai mare, ia în considerare și sfatul medicului și testele de screening la o vârstă mai mică. Dacă acționezi din timp, un test PRS poate avea un impact pozitiv foarte mare.
Totuși, un risc scăzut nu ar trebui să îți ofere o siguranță deplină. Din păcate, rezultatul PRS nu reprezintă o evaluare definitivă, iar riscul tău poate fi mai mare din cauza unor mutații nedetectate.
De aceea, nu ar trebui să amâni participarea la programele de screening stabilite, chiar dacă riscul tău este scăzut.
După cum am spus, rezultatele PRS nu reprezintă o predicție definitivă a riscului. Privește identificarea unui risc crescut ca pe un instrument valoros, care te ajută să iei măsuri preventive la timp și să îți protejezi sănătatea pe viitor.
Reține că PRS nu este un instrument de diagnostic, nu depistează boli, iar rezultatul nu este un diagnostic. Nu trebuie folosit niciodată în locul unei vizite la medic.
Care este diferența dintre capitolul Riscul de cancer (PRS) din MyHealth și testul Cancer Screen?
După cum poate ai observat, GenePlanet oferă în prezent două teste care abordează riscul de cancer: MyHealth, cu capitolul Riscul de cancer (PRS), și testul Cancer Screen.
Care este diferența? PRS analizează doar componenta poligenică a bolii, iar mutațiile patogene rare care provoacă cancer sunt detectate prin testul Cancer Screen.
Cancer Screen
Cancer Screen poate detecta mutații rare care cresc drastic riscul de cancer. Identificarea lor poate avea un impact profund asupra vieții unei persoane, iar intervențiile medicale sau clinice sunt întotdeauna indicate.
Totuși, pentru marea majoritate a oamenilor, rezultatele vor fi pur și simplu negative. Rezultatul înseamnă doar absența unor vești rele, dar nu oferă informații suplimentare despre risc, precum riscul real pentru diferite tipuri de cancer.
Testul este solicitat mai ales de persoanele, și recomandat celor, care au motive să creadă că riscul lor este crescut din cauza prezenței bolii în familie (rude de gradul I, mai mulți membri afectați din aceeași ramură a familiei) sau din alte motive. Un rezultat negativ poate aduce liniște.
Riscul de cancer (PRS) din MyHealth
Deoarece PRS nu detectează mutațiile rare, nici măcar un scor scăzut nu poate garanta un risc redus de boală. Prin urmare, clienții nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe un scor PRS scăzut pentru o anumită boală.
Am abordat această problemă grupând bolile similare în capitole, precum Riscul de cancer (PRS). Acesta analizează simultan riscul pentru mai multe cancere și le evidențiază pe cele cu risc crescut. Astfel, îți poți concentra atenția suplimentară asupra lor și poți reduce aceste riscuri crescute prin măsuri de prevenție și depistare precoce.
Amploarea veștilor rele sau bune pe care le poți primi prin PRS nu este comparabilă cu cea oferită de Cancer Screen. În timp ce Cancer Screen poate identifica o mutație care duce aproape sigur la cancer, PRS se exprimă doar în termeni de riscuri crescute sau scăzute.
Deși PRS poate indica un risc redus pentru un anumit tip de cancer, nu poți fi sigur de acest lucru fără să excluzi posibilitatea unor variante patogene rare, detectate prin Cancer Screen.
De aceea, MyHealth, cu capitolul Riscul de cancer (PRS), și Cancer Screen sunt teste complementare și ambele sunt recomandate.
Descoperă-ți scorul de risc poligenic
Acest articol a prezentat și explicat câteva noțiuni de bază despre PRS. Cunoașterea înseamnă însă putere, iar acțiunea din timp este cheia unei vieți mai bune! Pentru a beneficia de scorul de risc poligenic, comandă testul MyHealth aici.
